Va spuneam marti 16 august (click) ca am o durere in tibie destul de agresiva, cel mai probabil periostita tibiala.
Nu am scapat de ea nici pana acum, tare mi-e ca urmeaza o perioada de repaos total.
Saptamana asta am incercat doua alergari, una de 5 km si una azi ce s-a vrut tot de 5 km dar dupa 3 km m-am oprit, din cauza durerilor.
Sunt foarte suparat, dar asta e, nu stiu daca am ce sa fac altceva decat sa dau cu alifie, gheata si sa astept sa treaca.
O veste destul de buna este ca m-am cantarit azi si am 98 kg, adica cu 17 kg mai putin decat la inceputul anului. V-am mai spus, targetul pentru finele acestui an este de 90 kg.
joi, 18 august 2011
marți, 16 august 2011
Periostita tibiala - accidentari ale alergatorilor
Periostita tibiala este o inflamatie acuta sau cronica a periostului tibiei, se manifesta prin dureri ale partii inferioare a piciorului, dureri situate in partea anterioara (sensibilitati sau dureri de-a lungul tibiei si chiar umflaturi usoare).
Acum vreo doua saptamani m-am "potcovit" si eu cu o astfel de afectiune, care din sapaturile mele online ("periostita" sau "sindromul de solicitare mediana a tibiei" in romaneste sau "shins splints" si "medial tibial stress syndrome" in engleza pentru google) a rezultat ca are urmatoarele cauze principale:
- incaltaminte de alergat de proasta calitate;
- prea mult si prea repede;
- aterizarea pe calcai;
- alergarea pe suprafete dure.
Eu alerg in incaltaminte de alergat Adidas entry-entry-level, ca sa zic asa, este posibil ca aceasta sa fie cauza, alerg pe asfalt in parc (nu e ciment dar nici tarmac, ideea e ca ceilalti alergatori o fac tot pe aceasta suprafata si nu a murit nimeni), cu aterizarea pe calcai am cam rezolvat-o pentru ca am lucrat la postura de alergare, banuiala mea este ca am vrut sa alerg prea mult si prea repede, de la 15-20 km pe saptamana am ajuns sa depasesc 30 km, in numai 2-3 saptamani, ceea ce nu este ok.
O sa revin la a alerga de 3 ori pe saptamana, niciodata in zile consecutive pentru a da organismului ocazia de a se reface, jogging usor (aprox. 7 min/km), maxim 18-20 km pe saptamana in total (5-6 km/5-6 km/8-10 km).
Ca tratament si prevenire fac urmatoarele:
- stretching si incalzire inainte de alergare;
- aplic gheata pe tibie de doua ori pe zi (pun un cub de gheata intr-un servetel si masez cu el zona dureroasa);
- dau cu diclofenac crema pe zona afectata de 3-4 ori pe zi;
- exercitii de forta pentru intarirea zonei respective (ridicari pe varfuri pentru gambe executate incet, in serii de catre 20, intins pe pat trag de degetele picioarelor spre mine cat pot de tare si mentin timp de 5 minute, asta pentru muschii anteriori ai tibiei, sau intins pe pat "scriu" cu degetul mare in aer literele alfabetului);
- odihna - in ultimele doua saptamani am alergat de doua ori cate 5 km si am mai fost pe traseul de semimaraton Ciucas o data;
- am schimbat stilul de alergare, postez mai jos un filmulet in care Ryan Hall ne explica cum sa calcam in alergare.
Asta e situatia, se pare ca iau o pauza de la programul de antrenament pentru semimaraton, sanatatea este mai importanta, sper din tot sufletul sa nu dureze prea mult aceasta afectiune, sa nu se agraveze si mai ales sa nu revina dupa ce trece.
Acum vreo doua saptamani m-am "potcovit" si eu cu o astfel de afectiune, care din sapaturile mele online ("periostita" sau "sindromul de solicitare mediana a tibiei" in romaneste sau "shins splints" si "medial tibial stress syndrome" in engleza pentru google) a rezultat ca are urmatoarele cauze principale:
- incaltaminte de alergat de proasta calitate;
- prea mult si prea repede;
- aterizarea pe calcai;
- alergarea pe suprafete dure.
Eu alerg in incaltaminte de alergat Adidas entry-entry-level, ca sa zic asa, este posibil ca aceasta sa fie cauza, alerg pe asfalt in parc (nu e ciment dar nici tarmac, ideea e ca ceilalti alergatori o fac tot pe aceasta suprafata si nu a murit nimeni), cu aterizarea pe calcai am cam rezolvat-o pentru ca am lucrat la postura de alergare, banuiala mea este ca am vrut sa alerg prea mult si prea repede, de la 15-20 km pe saptamana am ajuns sa depasesc 30 km, in numai 2-3 saptamani, ceea ce nu este ok.
O sa revin la a alerga de 3 ori pe saptamana, niciodata in zile consecutive pentru a da organismului ocazia de a se reface, jogging usor (aprox. 7 min/km), maxim 18-20 km pe saptamana in total (5-6 km/5-6 km/8-10 km).
Ca tratament si prevenire fac urmatoarele:
- stretching si incalzire inainte de alergare;
- aplic gheata pe tibie de doua ori pe zi (pun un cub de gheata intr-un servetel si masez cu el zona dureroasa);
- dau cu diclofenac crema pe zona afectata de 3-4 ori pe zi;
- exercitii de forta pentru intarirea zonei respective (ridicari pe varfuri pentru gambe executate incet, in serii de catre 20, intins pe pat trag de degetele picioarelor spre mine cat pot de tare si mentin timp de 5 minute, asta pentru muschii anteriori ai tibiei, sau intins pe pat "scriu" cu degetul mare in aer literele alfabetului);
- odihna - in ultimele doua saptamani am alergat de doua ori cate 5 km si am mai fost pe traseul de semimaraton Ciucas o data;
- am schimbat stilul de alergare, postez mai jos un filmulet in care Ryan Hall ne explica cum sa calcam in alergare.
Asta e situatia, se pare ca iau o pauza de la programul de antrenament pentru semimaraton, sanatatea este mai importanta, sper din tot sufletul sa nu dureze prea mult aceasta afectiune, sa nu se agraveze si mai ales sa nu revina dupa ce trece.
luni, 8 august 2011
Tura pe traseul de semimaraton de la Ciucas Trail Running
Sambata am fost sa alerg pe traseul de semimaraton de la competitia Ciucas Trail Running. Problema e ca nu o sa pot merge si la concurs, din cauza ca pe 3 septembrie am o nunta.
Nu am alergat niciodata mai mult de 15 km si este prima iesire pe trail. S-a vazut treaba asta, prestatia mea fiind jalnica, 4 ore si 45 minute.
A mers totul bine pana la stana lui Zaganu, am urcat frumos sustinut, fara opriri, chiar am alergat usurel pe portiunile mai plate, dupa care a urmat taratul pana la varful Gropsoarele, unde m-am simtit mizerabil si m-am oprit de cateva ori in bete, cu toate ca stiam ca nu e bine sa stai, ca e mai rau dupa aceea.
Dupa chin a urmat o parte foarte frumoasa, pe curba aceea pana la Ciucas (care e destul de lunga), pe care am dat drumul la picioare si am alergat.
De la cabana Ciucas vine coborarea aceea criminala pe care nu am putut sa alerg cum trebuie, era sa ma duc pe fund de cateva ori. Am facut o greseala majora si m-am oprit la paraul acela amenajat (fantana N. Ioan) si am baut cam 2-300 mililitri de apa rece, mi-a bagat plumb in picioare si drumul pana la cabana Muntele Rosu m-am cam tarat, cu toate ca era de alergat frumos pe el.
Am coborat de la cabana pe traseul de semimaraton, punctul albastru, drum fara probleme pe care am alergat. Am fost insotit de un catelus foarte simpatic de la cabana Ciucas pana la bariera, unde am aflat ca il cheama Rexy, de la stapanul lui care era pe acolo si l-a intrebat pe unde a umblat. :))
Trebuie sa ma antrenez serios pe urcari, am pierdut enorm de mult timp pe acei 3-4 km intre stana si varf.
Nu am avut probleme fizice, o mica rosatura la calcai si ceva crampe mici, in rest, nimic serios, am ceva febra azi, dar starea generala e de bine.
Observatii despre echipament:
- pantofii Salomon XA Pro 3D Ultra 2 s-au comportat foarte bine, m-au incomodat un pic la calcaiul drept, pentru ca i-am luat un pic mai mari (sa nu imi roada degetele la coborari) si mi se misca usor pe urcari (am pus un leucoplast si am rezolvat problema);
- un rucsace de hidratare de la Quechua, util, usurel si incapator, dar apa bauta din el are un gust oribil de plastic, sper sa dispara in timp;
- mare inventie betele, m-au ajutat si pe urcare unde ma impingeam in ele dar si pe coborare pentru sprijin, sunt cam incomode pe plimbari pe zone stancoase unde ai nevoie de maini (la acest traseu sunt rare aceste zone);
- mi-a placut foarte mult buff-ul pentru cap, chestia aia de se face bandana, fes, cagula etc.
Nu am avut decat apa la mine, doua sandvisuri pe care le-am dat lui Rexy si 3 batonase de 25 grame de cereale cu ceva miere pe care le-am mancat.
Urmaresc de multa vreme clasamente si competitii, si toti acei timpi de terminare (niste cifre mititele in dreptul unor nume) pe care ii vezi nu inseamna nimic citite din cur pe scaun in fata unui monitor, pana nu experimentezi tu si vezi cat de jalnic, penibil, neantrenat esti, nu poti intelege cu adevarat performantele unor Alin Tanase, Zsolt Kovacs, Hoinarii, Balan Silviu, Gabriel Solomon, Andrei Rosu, Radu si Mihaela Diaconescu si a multor alti atleti (i-am mentionat pe cei mai activi in blogosfera si pe care ii citesc in mod curent). Acum, dupa ce am vazut traseul, un timp de sub 3 ore mi se pare pur si simplu SF.
O sa ma antrenez si pe sosea si pe munte si poate anul viitor nu voi mai fi atat de trist. :)
Nu am alergat niciodata mai mult de 15 km si este prima iesire pe trail. S-a vazut treaba asta, prestatia mea fiind jalnica, 4 ore si 45 minute.
A mers totul bine pana la stana lui Zaganu, am urcat frumos sustinut, fara opriri, chiar am alergat usurel pe portiunile mai plate, dupa care a urmat taratul pana la varful Gropsoarele, unde m-am simtit mizerabil si m-am oprit de cateva ori in bete, cu toate ca stiam ca nu e bine sa stai, ca e mai rau dupa aceea.
Dupa chin a urmat o parte foarte frumoasa, pe curba aceea pana la Ciucas (care e destul de lunga), pe care am dat drumul la picioare si am alergat.
De la cabana Ciucas vine coborarea aceea criminala pe care nu am putut sa alerg cum trebuie, era sa ma duc pe fund de cateva ori. Am facut o greseala majora si m-am oprit la paraul acela amenajat (fantana N. Ioan) si am baut cam 2-300 mililitri de apa rece, mi-a bagat plumb in picioare si drumul pana la cabana Muntele Rosu m-am cam tarat, cu toate ca era de alergat frumos pe el.
Am coborat de la cabana pe traseul de semimaraton, punctul albastru, drum fara probleme pe care am alergat. Am fost insotit de un catelus foarte simpatic de la cabana Ciucas pana la bariera, unde am aflat ca il cheama Rexy, de la stapanul lui care era pe acolo si l-a intrebat pe unde a umblat. :))
Trebuie sa ma antrenez serios pe urcari, am pierdut enorm de mult timp pe acei 3-4 km intre stana si varf.
Nu am avut probleme fizice, o mica rosatura la calcai si ceva crampe mici, in rest, nimic serios, am ceva febra azi, dar starea generala e de bine.
Observatii despre echipament:
- pantofii Salomon XA Pro 3D Ultra 2 s-au comportat foarte bine, m-au incomodat un pic la calcaiul drept, pentru ca i-am luat un pic mai mari (sa nu imi roada degetele la coborari) si mi se misca usor pe urcari (am pus un leucoplast si am rezolvat problema);
- un rucsace de hidratare de la Quechua, util, usurel si incapator, dar apa bauta din el are un gust oribil de plastic, sper sa dispara in timp;
- mare inventie betele, m-au ajutat si pe urcare unde ma impingeam in ele dar si pe coborare pentru sprijin, sunt cam incomode pe plimbari pe zone stancoase unde ai nevoie de maini (la acest traseu sunt rare aceste zone);
- mi-a placut foarte mult buff-ul pentru cap, chestia aia de se face bandana, fes, cagula etc.
Nu am avut decat apa la mine, doua sandvisuri pe care le-am dat lui Rexy si 3 batonase de 25 grame de cereale cu ceva miere pe care le-am mancat.
Urmaresc de multa vreme clasamente si competitii, si toti acei timpi de terminare (niste cifre mititele in dreptul unor nume) pe care ii vezi nu inseamna nimic citite din cur pe scaun in fata unui monitor, pana nu experimentezi tu si vezi cat de jalnic, penibil, neantrenat esti, nu poti intelege cu adevarat performantele unor Alin Tanase, Zsolt Kovacs, Hoinarii, Balan Silviu, Gabriel Solomon, Andrei Rosu, Radu si Mihaela Diaconescu si a multor alti atleti (i-am mentionat pe cei mai activi in blogosfera si pe care ii citesc in mod curent). Acum, dupa ce am vazut traseul, un timp de sub 3 ore mi se pare pur si simplu SF.
O sa ma antrenez si pe sosea si pe munte si poate anul viitor nu voi mai fi atat de trist. :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)