Scopul nostru initial era sa terminam sub 2 ore, dar nu a fost sa fie, din cauze care tin de purtarea lipsita de profesionalism a unui membru al echipei, in speta eu.
Afland de la Mihai ca pe Arthur il doare destul de rau un picior si nu stie cum va alerga cursa, s-a dus mandea fara absolut nicio grija sambata seara la un chiolhan de aniversare a doua bune prietene, unde am facut carbo loading specializat, pe baza de hamei, struguri si prune pana pe la 2 noaptea, cand tragea sotia de mine sa mergem acasa ca a doua zi trebuie sa ajung la Bucuresti la semimaraton.
Am plecat spre capitala pe la 9 dimineata, cu capul cat o banita si deshidratat ca o pruna uscata.
Consecintele normale ale celor precizate mai sus au fost ca am plecat prost, am continuat oribil si am terminat cursa dezastruos. Arthur, intr-un picior practic, a schiopatat toata cursa, a fugit mai repede decat mine. De pe la tura a doua mi-a fost atat de rau ca m-am gandit sa abandonez, coechiperii mei erau convinsi ca nu mai alerg mult si ma opresc, cica eram zombie.
Ca sa fiu sincer, nu stiu cat de repede ar fi putut alerga Arthur in situatia in care era, dar probabil cel mai dezamagit este Mihai, pentru ca simtea ca are o zi excelenta.
Pana la urma am terminat cursa, demolat efectiv, dupa 2:18:32, locul 51 la general, din 80 de echipe.
Am mai invatat inca o chestie, pe pielea mea, ca numai asa o fac, fara bautura inainte de cursa. :)) De fapt indemnul ar trebui sa sune fara bautura deloc si excese de niciun fel, dar sa o luam treptat.
Pe de alta parte, am alergat atat de incet incat a doua zi nu aveam niciun fel de febra, dureri de genunchi, eram fresh. Nu am mai alerga de luni de zile cu 6:30 min/km. :)
Chiar daca e primul concurs la care particip si nu am grade de comparatie, organizarea mi s-a parut excelenta, kitul de concurs a fost foarte consistent, depasind cu mult zic eu valoarea taxei de participare (pe langa revista Alerg, pliante, a continut un buff, un gel Isostar si o gramada de produse de igiena si ingrijire de la Dove), traseul foarte bine marcat, cu observatori pe tot parcursul, am primit tot timpul incurajari si cateva au venit in momente foarte grele (pe panta - echipa ProSport si in capatul ei, in curba, de la un voluntar foarte entuziast). Am o mica problema cu medalia de finisher, este foarte draguta ca design, dar materialul din care e facuta nu ma inspira (am eu o fobie cu tot ce tine de industria lemnului).
Pentru ca e si vorba aia cu "prost sa fii noroc sa ai", se pare ca echipa noastra a castigat premiul pentru sloganul "Fugim de neveste".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu