Ciucas Trail Herbalife, povestea cursei

Sambata 14 septembrie a avut loc la Cheia o noua editie a competitiei Herbalife Ciucas, ce a avut 3 probe, semimaraton, maraton si ultramaraton (105 km).
Initial ma inscrisem la acest concurs dar din cauza ca m-am simtit destul de obosit si fara chef dupa UTF, am hotarat in ultimul moment sa nu mai merg. Acum imi pare rau ca nu m-am dus, pentru ca am auzit ca oamenii de la Alpacces (Dragos si Alexandra State) au facut treaba buna, in ciuda problemelor de un romanism atroce de care au avut parte in organizarea acestui concurs.
Ma bucur ca au ramas doar ei ca organizatori pe viitor si nu putem decat sa speram la o competitie la inaltime la anul, pe care nu vreau sa o mai ratez.

Pe prietenul si colegul meu de la UTF, Vlad Vuta, bineinteles ca l-a mancat in cur si nu a putut sta acasa, asa ca l-am rugat pe el sa scrie o povestioara a cursei si ceva impresii. Nu-l loviti cu pietre, e la inceput. :)

Nu prea au aparut poze inca, asa ca e destul de sarac articolul la acest capitol, o sa incerc sa-l imbunatatesc pe parcurs.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pe o vreme infecta de nu iti venea sa scoti nici un deget afara (nu putem sa nu ne gandim la concurentii de la ultra care au avut startul la ora 6 dimineata), pe la ora sapte  ne urnim si noi din Ploiesti, adica eu impreuna cu Mircea, fratele meu, precum si cu doi prieteni foarte buni,  Catalin si Silviu. Ajungem in Cheia unde ploaia se mai rareste insa fara a se opri complet, dar si temperatura scazuse simtitor. Desi plecasem de acasa cu idea de a nu participa daca vremea se mentinea ca in Ploiesti, in cele din urma ma decid sa alerg.

 

Traseul de maraton

Ridicam kiturile (destul de consistente data fiind problem aparute pe ultima suta de metri a organizarii acestui concurs…), ne echipam si zgribuliti de frig asteptam cu nerabdare startul. Spre fericirea noastra chiar inainte de ora zece ploaia se opreste de tot, fara a ne mai picura deloc pe parcursul intregii curse, ba spre final iesise si soarele. Toate bune si frumoase pana la primele pante din padure, acum adevarate partii de namol.

 

START!

Ajungem in valea Poiana Stanii in pluton oarecum compact eu cu Mircea si Silviu, dupa aproximativ o ora. Catalin nu a fost cu noi, el participand la semi. De la intrarea in chei ma desprind de baieti si dupa inca 2 ore si 20 ajung la cabana Ciucas de unde pornesc spre varf. Pe varf  ceata de vedeai la maxim 5 metri cu reale sanse de a te rataci (lucru de altfel ce s-a si intamplat cu cativa concurenti) data fiind lipsa voluntarilor in acel punct. Aceeasi problema si la intersectia unde se separa traseul de ultra care merge in Pasul Bratocea de cel de maraton care o ia pe sub Tiglai. Ajung inapoi la cabana Ciucas dupa 4 ore si 50 de minute de la start si dupa calculele mele stiind ca e posibil ma decid sa trag pentru a iesi sub 6 ore. Lucru ce s-a  si intamplat de altfel, 5.43 timpul final. 

Dupa 6 ore si 23 minute, respectiv 25 de minute sosesc Silviu si Mircea, timpi deloc rai daca tinem cont de faptul ca sunt proaspat inoculati cu microbul alergarilor montane.

 

Mircea, Vlad, Silviu si Catalin

Ca si concluzii finale pot spune ca am petrecut o zi frumoasa alaturi de oameni dragi pe o vreme ce nu parea deloc sa tina cu noi dar care in final s-a dovedit a fi excelenta.

Cu toate micile lipsuri doresc sa felicit adevaratii organizatori, Alexandra si Dragos State impreuna cu cei din jurul lor pentru efortul extraordinar (in primul rand financiar, dar nu numai- Prietenii stiu de ce!!) pe care l-au depus pentru a ne oferi o frumoasa cursa de trail running.

Al dumneavoastra,

Vlad Vuta

-------------------------------------------------------------------------------------------------------